Multe dintre asa numitelor "obisnuinte" ,traditii, superstitii ,credinte se pastreaza de
dinantea lui Decebal fiul lui Scorilo, iar si mai multe dintre acestea fiind contemporane
ridicarii piramidelor din Egyptul Antic.
Unele dintre ele si-au gasit explicatia stintiifica.Despre altele
va lasam pe Dumneavostra sa le descoperitisemnificatia sau realitatea.
Vom incerca sa va prezentem citeva dintre locurile sau obiectele
benefice sau nefaste, sau cum puteti sa va schimbati destinul prin
simpla atentie la detalii.
Traditii despre Foc si "cu foc"
Cojile de nucã nu se pun in foc, cã se usucã nucii
Nici cojile de alune nu se arunca in foc sau la gratar fiindcã te dor mãselele.
De asemenea nu se pun in foc trocile de lapte pentru a nu avea pagubã la vite.
Un alt obicei practicat atât primãvara cât wi toamna îl constituie focurile,
care nu se fãceau la datã fixã, ele fiind integrate ciclului muncii, având
functie de purificare si fertilizare.
Copiii erau pusi sã sarã peste foc ca sã fie sãnãtosi si sã nu aibã pureci.
Focurile se fãceau primãvara când se greblau grãdinile, livezile si curtile
sau toamna, când se strângeau resturile vegetale uscate de pe arãturi.
Traditii si obiceiuri despre diferite locatii si cladiri.
Nu se doarme in casã nouã ridicata direct pe pamant sau din chirpici daca in prima zi de la ''inaugurare" nu a fost chemat un cersetor ( regionalism -barantociu)sa doarma acolo pentru siguranta si sanatatea de mai tarziu a viitorilor locatari.
Alãturi de locuri oprite existã si locuri sfinte care pot transmite anumite calitãti magice, benefice.
Se creeazã astfel o legãturã directã intre obiectul sau fiintasilocul pe care il ocupã acel obiect sau fiinta.Un asemenea loc este biserica ori crucile de la rãscrucea drumului.
Dacã te asezi pe urma unui bolnav poti sã iei boala, dar aceasta nu din cauza contagiunii boalei, ci prin simpla contiguitate spatialã.
Tot astfel, dacã vrei sã-i faci rãu unei persoane, n-ai decit sã-i vrãjesti urma inorcand-o cu pajistea in jos sau uscand-o la fum.
Alte fragmente de spatiu sunt inãrcate de accente magice: morile, casele pãrãsite, constituind asa-numitele "locuri rele"sau binuite de fiinþe demonice.
Astfel ia nastere geografia mitologicã propriu-zisã.
Existã situatii cind hotarul satului devine loc de purificare pentru obste.
Purificarea satului se face la vremuri de grea cumpãnã, cind mai multi lociutori ai satului, sau animale suferã de aceeasi boalã, "
cu molima, ori ciuma s-a abãtut peste sat".Cauza molimei este pusã pe seama strigoilor de aceea cãmasa ciumii se mai numeste si cãmasã de strigã.
Obstea se face vinovatã de a nu fi intervenit la timp. Obiceiul acesta, grav, desi nepracticat de mult, este cunoscut bine in toate satele lãpusene.
Astfel, "cu mure cu un strigoi veneau vremuri grele.
Dacã oamenii nu erau atenti si nu dezgropau strigoile intra ciuma oi si vite si strinile atacau gospodãriile.
De aceea-i bine sã pui porcilor, vitelor, cailor, o zgardã cu nouã grãunte de cinea.
Dupã ce atacau gospodãriile, puteau sã-i atace si pe oameni.
Atunci, intr-o searã de marti, se stringeau sapte vãduve sã facã cãmasa ciumii.
In seara aceea trebuia sã toarcã din fuior, sã urzeascã,sã teasã, sã croiascã, sã coasã, sã o gate in aceeasi noapte toatã.
Apoi sã o ia si sã o ducã-ntre hotare, acolo unde se intalnesc trei hotare, la o rãscruce de drumuri si asta pina in cntatulcocosului
La rãscruce babele trebuiau sa spuna :
"Sfantã Mãrie, Sfanta de tine / Noi in-astã sarã am pregãtit aceastã cãmesã /Pentru ca ne mor animaleleTie ti-am pregatit camesa /Si tie ti-o lasam/Sa opresti de pasta hotarele noastre moartea"
Dupã ce era gata cãmesa veneau bãrbatii si aduceau patru boi negri,luam cãmasa si-o puneam in car la vedere inconjurand satul iar apoi lãsau cãmasa la rãscruce de drumuri".In unele situatii practica magicã se face si dincolo de hotarul satului. Este vorba de "o intoarcere a faptului" de la vacã.
Leacul care contraacata era pentru readucerea acasã a manei laptelui si pedepsirea celui care i-a furat mana. Dacã se strica laptele la vaci si dacã nu se vindecau dupã alte descinece,
apoi bãrbatul cãsei lua o cofã nouã pe care a plãtit cind ii s-o cerut si se ducea pana la izvorul unde gãsea pãstrãv.
Lua pãstrãvul, ii punea in cofã si trebuia sã treacã peste sapte ape si sã-i schimbe la fiecare izvor apa pestelui din cofã
Bãrbatul nu are voie sã vorbeascã cu nimeni absolut nimic.
Acasã, femeia trebuia "sã intretitnã" focul aprins pina se intorcea bãrbatul. Cind ajungea acasã, bãrbatul, fãrã sã zicã nimãnui nimic,arunca pãstrãvul de viu in foc cerand milã si indurare, dar si pedeapsã pentru cel ce-a furat laptele vacii. "Se rostea: Fost-o de bugãte ori cã o perit vaca celui care o furat laptele". Se poate vorbi numai dupã cea ars pãstrãvul in intregime.
Batranii satului pastratorii secretelor noastre spun ca noaptea existã totusi un paznic bun.
Acesta este Omul Noptii. Omul Noptii nu se poate confunda cu Omul Negru, personaj mitologic apartinand mai multor culturicu toate cã pe alocuri descrierile fizice ale Omului Noptii seamãnã cu cele ale Omului Negru.
Eliade identificã pe Omul Negru cu Rudra - divinitate vedicã negativã:
"El nu are tovarãsi printre zei,nu-i iubeste pe oameni, pe care ii terorizeazã prin furia sa demonicã si ii doboarã cu boli si calamitãti.
Rudra poartã pãrul despletit , culoarea sa este brun inchis:pintecul lui e negru si spatele rosu.E inarmat cu arc si sãgeþi, e imbrãcat in piei de animale si bintuie prin munti, domeniul sãu preferat.
E asociat cu numeroase fãpturi demonice. Literatura postbelicã accentueazã si mai mult caracterul malefic al zeului.Rudra locuieste in pãduri si jungle: el e numit "Domnul fiarelor sãlbatice".
Potrivit Vedelor si Brahmanelor Rudra-Siva pare o epifanie a puterilor demonice (ori cel puþin ambivalentã), populind spaþiile sãlbatice si pustii:el simbolizeazã tot ce este haotic, periculos, imprevizibil;inspirã teamã, dar misterioasa-i magie poate fi iindreptata si in scopuri benefice (el este "vraciul vracilor") .In zona Lãpusului Omul Nopþii e "un om cu flori pe el, mare, cu copite de cal, dar bun.
El ii ajutã pe oameni sã gãseascã drumul spre casã, le dã leacuri".
Numeroase traditii maramuresene descriu grãdina Fetei Pãdurii "plinã de flori cum nu sunt pe nicãieri", grãdina in care nimeni nu are voie
sã intre si nici sã rupã flori. Interdictia putea fi cãlcatã doar de cel care la sfatul Omului Noptii "un om cu flori pe el, din cap pina in picioare, cu copite de cal si mare cit stejaru" - se imbrãca intr-un riu de haine slujite la bisericã "nouã ani la rand", doar astfel putea sã culeagã flori
si chiar sã o sileascã pe Fata Pãdurii sã-i spunã "de ce leac in bunã fiecare floare".
Traditii si obiceiuri la timp de noapte
Timpul noptii este timpul vrãjilor si al fãcãturilor. Pentru cei mai multi este timpul interzis si periculos. Semnul inceperii timpului interzis este rãsãritul lunii, iar al sfirsitului
este cinatul cocosilor. "Despre "cinatul cocosilor" se spune cã inepe cind cocosii aud "toaca in cer", adicã atunci cind intrã din nou geniile bune localizate in inaltimile cerului
Conform mentalitãtii magice tot ce se intimpla pe timpul noptii poate avea o dublã semnificatie.O semnificaþie pe care am putea-o numi pozitivã, adicã in ordinea fizicã a naturii si alta misticã inlegãturã cu lumea demonilor si a spiritelor.
U n sunet auzit in noapte, o miscare a unei crengi, o umbrã mai pronunþatã sau o luminã neobisnuitã, vor fi interpretateintodeauna in sens mistic , explicatia ramanind pe al 2 lea plan Asa cum diferite momente ale zilei au calitãti magice precise,tot astfel si zilele sãptãmnii isi vor avea rosturile lor.
Nu se scoate gunoiul din casã pentru cã uluil mãnancã gãinile.Luni nu se face piine pentru cã se aruncã focul dupã gospodinã.
Zilele sãptãmniii, desi sunt egale oarecum ca duratã, sunt inegale din punct de vedere al succesului unei actiuni.
Aceastã conceptie magicã despre un timp neomogen, discontinuu, a stat probabil si la baza calendarului.
Calendarul nu este decit o insiruire de timpuri bune ºi rele in care sãrbãtorile marcheazã momentele critice ale timpului".
Reusita unui descantec farmec tot la fel depinde in functie deziua si ora in care este facut.
Durata descantecului sau a vrãjii diferãin functie de foarte multi factori: lungimea discursului, disponibilitatea sufleteascã a descintecului, o vrajã rea tine intotdeauna mai putin decit una bunã; instumentul necesar, gesturile.
O actiune magicã trebuie executatã intr-un anume tipm,dar niciodatã nu se dau indicatii asupra cantitãtii timpului in care trebuie executatã.
Se spune de pildã, cutare vrajã trebuie sãvirsita in zorii zilei sau la miezul noptii,fãrã sã se indice durata ritualului".
Pentru Lãpuseni existã situatii ccand practica magicã are o duratã precisã.Dupã informaþiile noastre duratã precisã sau "inorsetarea" timp au practicile de facere "a oloiului de pãmant", care trebuie sã se realizeze in treiore de foc puternic sau vraja "cu liliacul" care cere nouã zile de "somn magic".
Problema timpului se leagã de cea a numãrului.
Pentru a fi eficace o actiune magicã nu e sufucient sã fie sãvarsita intr-un anumit tipm si loc, ci ea trebuie repetatã de mai multe ori.
Se repetã de trei-sase-nouã ori , mai frecvent nouã.Aceastã repetare demonstreazã valoarea magicã a numãrului.
Se poate vorbi, in acest sens de o anume simbolisticã a numerelor care pare a fi aceeasi peste tot.
Alte obiceiuri si superstitii
Lumanrea de la botez este bunã de fiecare datã cand copilul este bolnav. Se apinde putin.
Aceeasi lumanare este bunã in unele descantece "de tomnit vaci".
Se pune mãtura, clestele si ciurul pe leagãn cand mama pleaca, ca sã nu se apropie duhurile rele".
Cu ciurul se aflã hotul. Se impluntã foarfecele tigãnesti descfãcute in ciur.
O femeie tine de-o parte pe degete o ureche a foarfecei si o altã femeie cealaltã parte.
Se spun toate bãnuielile pãgubasei. Una dintre femei reprezintã partea bunã.
Ea spune cã X nu-i hotul, n-a furat, iar cealaltã reprezintã partea rea afirm⮤ cã X, Y sau Z sunt hotii.
In momentul in care ciurul face o miscare puternicã spre dreapta inseamnã cã s-a gãsit hotul.
Desigur "practica cu ciurul" poate fi consideratã strãmoawa pendului magic cu care si
astãzi opereazã ghicitorii occidentali ca si specialistii in parapsihologie